E-o ura, neura

E liniste, e ura!
E liniste, nu-i ura!
E iubire-n durere, durere in suflet, suflet in lacrimi, lacrimi de foc, foc intre noi, noi certati, cearta scurta, aprinsa, urlata, tarzie, intensa, zglobie, incerta, nesigura, intunecata.
E-o ura neura, e o dragoste intepata, nervoasa, neinteleasa, aleasa.
E-o ura neura, e o relatie trainica, neatinsa de rautate sau de dispret.
E un gand doar, o clipita, o firimitura de ura. De fapt, nu e ura, e neura! De fapt, e prea mare dragostea, mocneste, da pe afara, clocoteste, izbucneste. E prea profund sentimentul, nu se lasa atacat, nu se lasa atins, nu e afectat, nu e iritat. E doar zgariat, de un nerv obraznic, ne-la-locul lui, razlet.
E-o stare de ebrietate a simtului, o amorteala de seara, o ameteala banala. E-un tipat beat, evadat din iubire, scapat din intelegere.
E-o cearta ce nu schimba iubirea, ce intareste relatia, ce invoca impacarea.
E-o dragoste cu nabadai!