(si) iar

si iar inclin spre neputinta,

si iar am fruntea incruntata,

si iar mi-e zambetul palid, iar ochii lasati

iar si iar.

si iar gandul mi-e ascuns, mi-e dus in zare, se pierde printre clipe, momente retraite, minute agonisite si vieti netraite.

si iar povestea nu se prinde, nu are margini, nici contur; nu are umbre si nici adancime, ci doar un vag inceput.

si iar nu stiu cum sa aleg cuvintele, silabele sa le unesc si rimele se urnesc.

iar si iar.

si iar nu-mi inteleg aproapele, nu stiu a-mi oferi ideea, nu cred ca pot salva puterea mea de a crea.

si iar nu simt ca el ma intelege, ca vrea sa-mi dea acordul lui, accentul si motivul.

iar si iar.