Persoane interesate

joi, 17 decembrie 2015

Raspuns pentru Facebook: un an rapid

Cu asta m-a intampinat Facebook azi:


Cred ca vrea sa-mi readuca in fata copilaria. Sa nu care-cumva sa uit ce pierd.
Pe semne ca stie ca de la anu' ma maturizez - fac 30.
Cam tarziu?     pot zice unii...
Cand vreau, zic eu. E viata mea, mi-o traiesc asa cum simt.

Si-a fost un an rapid, ce s-a scurs repejor printre clipe; cel mai important: timpul petrecut cu familia - la mare, la munte, acasa, in gand, in suflet... an ce se inchide unde imi sade cel mai bine: la pieptul mamei.

Imi vin multe in cap acum, retrospectiva-i vie, e inca proaspata in amintire. Dar n-o sa le expun, sunt ale mele teluri implinite, prietenii castigate, certuri intamplate, petreceri savurate, calatorii terminate, reusite neasteptate.
Si totusi mai e timp! Mai pot aduna amintiri din anul 2015. Imi doresc a fi frumoase, vesele, inspirante si traite din plin. Imi doresc sa pot fi mandra de inca un an trait!

Merci Doamne-Doamne pentru ca ai permis sa-mi fie bine, sa fie ai mei sanatosi !

Fie ca impresiile de pe 2016 sa fie cel putin la fel de senine.

luni, 14 decembrie 2015

Suntem niste tarani infumurati

Miroase a fum...
Sunt fumuri multe-n sat,
Sunt case multe-n sat...

Si-n satul meu, si-n cel de langa, si-n casa vecinilor, si-n hainele de pe sarma, si-n fularul strans la gat, si-n perdeaua geamului deschis de la bucatarie.


In fumuri seara o inchizi, cand vrei sa umplii odaia de aer curat, spre somnu-ti lin.
E-un fum ce unge inimi, un fum ce trezeste amintiri si spune povesti.
Un fum e al multilor copii inghesuiti in micuta camaruta din coltul strazii, alt fum e din vila cea etajata de pe deal, un altul e din casutele indepartate si saracacioase de la marginea padurii, un fum vine dinspre oras, mai aprig si mai vanjos ca toate altele. Sunt fumuri diverse, ce-n fuga lor condimenteaza mintea si afuma traiul. Sunt fumuri la fel, ce nu cruta pe nimeni: bogat-sarac, frumos-urat, bun-rau, timid-exuberant...
Sunt fumuri cu tupeu, indraznete, dornice de viata si care patrund in orice cotlon al simtirii. Sunt fumurile noastre, ale taranilor si nu ale orasenilor.
Si ce ne bucura mirosul incarcat de vesti si povesti!
Povesti mai vesele, mai triste, mai reale sau mai mintite, mai colorate sau mai anoste....
Un fum e o viata!
Si traim...cu totii traim! Consateni suntem si respiram acelasi fum din Sangeorgi City!
Si nu numai... suntem multi infumurati in lumea asta! Fiecare cu fumul lui...

Dupa un fum cules de pe ulita satului, inchid geamul, imi spun somn usor si-un "Inger, ingerasul meu", imi plec capsorul pe perna, trag aer in piept si visez la fumurile de maine... mai intepatoare, mai ademenitoare, mai fortoase in gerul iernii.
Ca iarna ! Pe ulite...



vineri, 11 decembrie 2015

Copilarie, apriga dorinta


COPILĂRIE

Copilărie, aprigă dorinţă,
Cu dor de ducă, fără de căinţă,
Deschizi spre ceruri o portiţă
Ce macină cu spor o suferinţă.

Mi-e dor cumplit de tot ce-a fost odată:
Copilărie, fragedă comoară...
Eu ştiu că sigur niciodată
Te voi lăsa să pleci din inimioară.

Figuri, grimase, şi feţe deşucheate,
Induc profund persoana în actualitate,
Copilărie, uitată celebritate,
Primeşte-ne-napoi în a ta eternitate.


( Anca Elena Bărbulescu - 09.01.2014 )



Ce dor mi-e de copilarie, de zilele scaldate in zapada iarna pe ulite, de derdelusul indragit si prea tocit pentru multimea de sanii dornice sa-l doboare.
(sursa foto: http://www.goblenset.ro/images/images_site/produse/G822.jpg)

De mozolurile clasice incasate de fete in fata blocului, de diminetile incepute in forta pe patine la lacul inghetat din parc, de plimbarile nocturne in zonele iluminate de sarbatori.

Ce incantare la vederea celor 5 globuri luminoase aruncate aiurea in copacii de langa primarie!
Ce incantare la auzul instalatiilor ragusite din bradul orasului!
Ce incantare sa-ti lipesti pe geam un Mos Craciun de carton, prea colorat in obraji si prea chinezesc!
Ce veselie si entuziasm in seara de Ajun, ce punga plina de maruntis adunata dupa colindat, cand toti vecinii te primeau cu drag, nu se ascundeau in spatele usilor ferecate de interfon!
Ce incantare la etalarea cadourilor, in prima zi de Craciun si ce mandrie a imparti cu prietenii bomboanele din pom!

Ce-a mai ramas acum din toate astea?
O multime de brazi, prea devreme impodobiti, o multime de luminite (ostentativ agatate), o multime de ornamente fara farmec si  fade, prea putina zapada, prea cald, prea putine zile libere, prea multi mosulici de ciocolata si prea putine prajituri de casa, prea putini colindatori pe ulite si prea multe lumini stinse in odai. 

Prea multa materie si prea putin suflet.
Prea mult marketing si prea putina traditie.

Deloc bomboane in pom! Deloc staniol de bomboane pastrat in carti, la presat...


Ferice de noi ca Hrusca inca se asculta !