Persoane interesate

joi, 26 ianuarie 2017

De ce ?

In copilarie era intrebarea de baza, intrebarea ce ne definea ca individ si personalitate.
In adolescenta era intrebarea care ne atragea prin raspunsuri ascunse, timide, pudice si deochiate
Acum sunt resturi de intrebari existentiale, ce contureaza inca persoana:


de ce-i asa de greu sa-mi adun gandurile?
de ce nu pot face ce vreau, cand vreau?
de ce depind de-un strop de inspiratie si de-o concentrare intensa?
de ce nu-mi pot exprima gandurile pe hartie, intr-o maxima relaxare fizica si emotionala?
de ce nu pot zice lucrurilor pe nume la momentul potrivit, in contextul potrivit?
de ce imi pasa asa mult de gura lumii, de  gandul altuia si de conjunctura?
de ce nu-mi pot spune parerea sincera si imediata?
de ce privirile celorlalti ajung sa mi se para uneori impungatoare?
de ce vreau sa am mereu dreptate, desi stiu ca nu-i asa?
de ce atac si ma las atacata?
de ce desfac firul in trei si dezvolt ideiile mai mult decat e cazul?
de ce ador sa ma simt iubita si-mi traiesc sentimentul cu forta?
de ce ?

La batranete vor fi intrebari ce starnesc resemnarea, creeaza concluzii si definesc individualitati.