NEDREPT

sfarsit de octombrie

sfarsit de luna 

chinuitoare, trista, suferinda

toamna galbena doar in trairi, dar neagra in simtiri;

toamna rosie doar in priviri, dar neagra in gandiri;

toamna ruginie doar in vorbiri, dar neagra in invinuiri.

apasa ceata deasa pe piept

si totul imi pare nedrept.

apasa frigul surd pe fata

iar raul tot e de durata.

apasa ploaia iute pe picior

si totul doare la interior.

La unii

brrr !!!

frig!

frig afara

frig in casa

frig in suflet ... la unii

la aia de nu stiu sa rada, sa admire, sa uimeasca

la aia de nu accepta aproapele

la aia de nu se bucura de imprejurimi

de frunzele galbene, de norii masivi, de picurii de ploaie, de balti, 

de liniste, de fum, de oameni.

la aia de nu simt, nu iubesc, nu plang, nu suspina.

la aia de nu clipesc la neputinta,

la terorism si violenta,

la neglijenta.

la aia de nu rostesc iubirea, nu imbratiseaza si nu mangaie.

(sursa foto: https://www.2mimoze.ro)

Toamna rapeste individul

E toamna.
Deja e toamna.
Deja  frunzele s-au colorat. Sunt galbene, unele portocalii, altele urmeaza a deveni...uscate.

Deja cerul nu mai e albastru curat. Apar pete. Albe inca, usor pufoase. Dar urmeaza unele cenusii, mari, infinite; urmeaza ciocniri de nori, trasnete puternice, menite sa te trezeasca din visul de vara. Urmeaza ploi reci, picuri multi si mici, neopriti. Urmeaza vant rece, suflat din toate partile, vant ce ajunge la oase, ce-ti acopera capul si-ti inconjoara trupul de tesaturi, haine groase, prea putin colorate, ce te pierd in multime.

Toamna rapeste individul! Fura personalitatea.  Te face partas al unul grup mare, al unei gloate de vietati, fara EU personal. Te pierzi in multime.

Toamna raceste ideea, o ingheata. O lasa uitata intr-un cotlon intunecat, fara a-i da sansa de a se remarca.

Urmeaza zile scurte, aglomeratie, lumina difuza, culori inchise si oameni tacuti in jur.
E toamna!
Deja e toamna, iar!



(sursa foto: https://shipgratis.ro)