NEDREPT

sfarsit de octombrie

sfarsit de luna 

chinuitoare, trista, suferinda

toamna galbena doar in trairi, dar neagra in simtiri;

toamna rosie doar in priviri, dar neagra in gandiri;

toamna ruginie doar in vorbiri, dar neagra in invinuiri.

apasa ceata deasa pe piept

si totul imi pare nedrept.

apasa frigul surd pe fata

iar raul tot e de durata.

apasa ploaia iute pe picior

si totul doare la interior.

Fior de ura

ploua!

ploua cu tristeti.
tristetile omenirii;
omenirea care fuge de ploaie,
fuge dupa fericire
si n-o gaseste decat intr-un poem de toamna.

ploua cu lacrimi.
lacrimile omenirii;
omenirea care plange de jale,
plange dupa fericire
ca n-o gaseste decat intr-o iubire de basm.

ploua cu picuri.
picurii omenirii;
omenirea care se scurge de dor,
se scurge din lipsuri
si dupa doruri desarte, furate de iubiti fugari.

(sursa foto: https://pixabay.com)

ploua peste dragostea de-o vara, o uda, o darama, o prinde-ntr-o furtuna, o vantura prin zare si-apoi o ciocneste de-un alt fulger, un fior de ura; si dragostea moare.
moare lent, in frig si ceata, in ploaie si vant, in umezeala si tacere.

dar dintr-o raza ratacita printre nori rasare o alta dragoste, un tomnatica.
o dragoste matura, trecuta prin ploile vietii, formata din vijelii severe si tornade de grad patru.
o dragoste nespusa, nescrisa, dar vazuta in ochii lor, ai amorezilor si citita in cartile sortii.
o dragoste isteata, ce alege doar frumusetea, adevarul si bunatatea din jur, nascuta din durerile toamnei, din uscaciunea iubirilor vechi, pierdute, ratacite.

Toamna rapeste individul

E toamna.
Deja e toamna.
Deja  frunzele s-au colorat. Sunt galbene, unele portocalii, altele urmeaza a deveni...uscate.

Deja cerul nu mai e albastru curat. Apar pete. Albe inca, usor pufoase. Dar urmeaza unele cenusii, mari, infinite; urmeaza ciocniri de nori, trasnete puternice, menite sa te trezeasca din visul de vara. Urmeaza ploi reci, picuri multi si mici, neopriti. Urmeaza vant rece, suflat din toate partile, vant ce ajunge la oase, ce-ti acopera capul si-ti inconjoara trupul de tesaturi, haine groase, prea putin colorate, ce te pierd in multime.

Toamna rapeste individul! Fura personalitatea.  Te face partas al unul grup mare, al unei gloate de vietati, fara EU personal. Te pierzi in multime.

Toamna raceste ideea, o ingheata. O lasa uitata intr-un cotlon intunecat, fara a-i da sansa de a se remarca.

Urmeaza zile scurte, aglomeratie, lumina difuza, culori inchise si oameni tacuti in jur.
E toamna!
Deja e toamna, iar!



(sursa foto: https://shipgratis.ro) 

SIMT

... cat despre ce simt eu
cand cerul apasa pe umeri,
cand soarele rar se arata,
cand picuri reci se opresc pe nas,
cand vantul coboara o frunza ce pica pe pantofi,
cand pielea mi-e rece si glasul gros,
cand o esarfa imi ascunde buza
... nu-s multe de spus!


mi-e gandul intunecat, mi-e mila de mine, de toti, mi-e jena de altii, mi-e frig si sunt trista, imi fuge cheful de viata si simtul de bine.

                                                          (sursa foto: https://ro.jarofquotes.com) 

... cat despre ce simt eu
cand cerul e albastru vioi,
cand soarele arde cu foc,
cand picuri transpir printre gene,
cand vantul nu bate deloc,
cand pielea mi-e arsa si pistruii rasar,
cand o bretea imi aluneca pe umar
... sunt multe de spus!


mi-e bine, imi place, plac si altora, admir, suspin, iubesc, mi-e vesel gandul si luminosi ochii, imi vine cheful de viata si simtul de estetic, placerea culorii.
mi-e bine, ma bucur de oameni, de verdele padurii, de florile de camp, de fustele aerisite, de pietrele lucitoare de sub apa rece in parau de munte, de tril de mierla, de rosul zmeurei si negrul murelor, de dulcele strugurelui si acrisorul prunelor.
mi-e bine, simt viata cum ma ataca, simt aerul curat de dimineata, simt pietrele sub talpi si nisipul printre degete, vad spuma marii si imi incarc EU-ul cu forta si optimism, cu vointa si frumos.

imi place ce simt!
simt viata-mi cum se scurge, cum trec prin ea si ea prin mine!
simti si tu?