cu dedicatie, cu multumire, cu drag

poezii.biz   - aici i-am intalnit pe nutzu si Magnolia alba

I-am descoperit, mi-au placut, i-am urmarit, m-au inspirat, iar si iar...

Nu-i cunosc personal, nu stiu cum arata, cine sunt, dar poeziile lor imi sunt dovada ca intre ei e o mare iubire, poate nascuta din poezie, din vers, din rima, din dialog. Asa imi place sa imi imaginez relatia lor. Pare expusa in poezii, poate e doar fictiune, dar prin ei am inceput si eu sa visez, mi-au deschis orizonturi noi , simtiri noi, mi-au scos versul din cap si l-au asezat in catrene, l-au etalat intr-o carte si mi-au bucurat sufletul. 

Ioan si Liliana...va multumesc aici, pentru inspiratie, pentru talentul vostru, pentru ideea teribila de a dialoga prin versuri si pentru dorinta voastra de impartasi profunzimi cu noi, cititorii.

***

=|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||=

O dovada:

(Ioan Grigoras si Liliana Trif; din volumul "Din paradisul aproape pierdut")

"Iti mai aduci aminte

- Adun din mintea mea, strop după strop,
Imagini vechi, Dumbrava - lângă lac,
Din amintiri vreau parcă să dezgrop
Parfumul tău, un afrodiziac.

În inimă mi-ai tipărit pe rând
Tablouri ce mă-ndeamnă să visez,
Cuvinte dintr-un alfabet plăpând,
Le-ai îmbrăcat în haine ecosez.

Din cărțile cu semnătura ta
Prin litere iubirea azi o sorb,
În fiecare vers îmi spui ceva,
Te caut noaptea-n rime ca un orb.

- De-am fi amnezici, tot ne-am aminti
Acea poiană de-nceput de lume...
Părea că-i a Genezei, primă zi,
Iubirea încă nu purta un nume.

Cu palmele mi-ai modelat discret
Trupul plăpând, şi-acolo, în Dumbravă,
Am învăţat întregul alfabet -
O miere-amestecată cu otravă.

Stau în genunchi pe pragul unui gând
Cu ochii-n lacrimi. Ce departe eşti...
Şi Dumnezeu adoarme numărând
Visele noastre. Îţi mai aminteşti?"

***

=|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||=

Raspuns:
(by Anca)

In Sibiu...Dumbrava va e casa,

o amintire pururi ce apasa,

acolo totul a prins forma,

iti amintesti ca inainte eu eram diforma?

Tu azi ma completezi in toate,

vers dupa vers aluneci in nestire;

vom fi a pururi impreuna, poate,

sau vom ramane doar o povestire.

Iti amintesti cum eram inainte?

Un sufelt gol fara de rima ...

Acum curg sentimente si cuvinte

ce scriem noi se va numi o crima.

Crima dorintei si-a sortirii,

  Crima-mplinirii si-a iubirii.

***

=|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||=

Ce dragoste frumoasa, prin versuri proiectata, 

prin ganduri dulci expusa si aromatizata.

Ce-adanci simtiri, profunde si desarte

ce lauda iubirea si face din trairi consoarte.

                                                                                      (by Anca)